„Dragă Barbi! Am citit povestea de mai multe ori, mai întâi cu voce tare, împreună cu Andorka. Ar fi trebuit să vedeți zâmbetul de pe fața lui când am început să o citim. La sfârșit, l-am rugat să-mi spună despre ce este vorba. Mi-a povestit despre spiriduși și despre ce s-a întâmplat, pe scurt, dar foarte exact. Eu, pe de altă parte, puteam vedea în spatele ei, foarte mult. Descrii foarte bine viața reală în această lume de basm, se vede clar cine sunt spiridușii, ce înseamnă valizele, visele îndrăznețe, călătoria în sine, îndrăzneala… totul dă de gândit, cu siguranță voi reflecta mult mai mult asupra ei. Pentru cei mari, acest basm înseamnă cu totul altceva decât pentru copii. Le poate da oamenilor bolnavi un sentiment de speranță, puterea de a suporta povara, pentru că pot rezista. O recomand din toată inima tuturor celor care se străduiesc, dar și celor care nu se străduiesc, pentru că de multe ori gențile ușoare zboară și deodată ne trezim că purtăm valize grele.